Ma indrept cu gandul stapungandu-mi respiratia.E prima oara cand merg singur la noul lui asezamand.Pe drum un copil mic ma intreaba:
-Stii cat e ceasul?e un bun prilej sa fac glume dar nu sunt in stare.
Ii raspund sec ca nu stiu si-mi continui drumul.
Ajung in fata bisericii.Intru usor facandu-mi o cruce stiangace,Doamne iarta-ma!
Pasesc cu mare atentie pritre cele cateva mii de case ale celor vesnic adormiti,cei care cu sau fara voia lor au scapat de toate grijile si tristetile pe care le ofera aceasta lume...
Ma uit inainte,poteca pare nesfarsita.Ceva tasneste in stanga mea.Tresar.Nu pare a fii nimic,sunt prea incordat,probabil mintea incepe sa-mi joace feste.
Imi aprind o tigara,fumul ei imi inunda plamanii.Ma inec.O arunc cu sila,nimerec fix intr-o balta neagra.
Peisajul lugubru imi aduce aminte ca sunt tanar,nu vreau sa ajung intr-un loc ca asta decat in vizita.Sunt sigur ca mai mult de cateva minute in acest loc mar putea ucide.Dar totusi e atata liniste...
Ajung la destinatie,in fata mea se intinde un mormant de piatra,imensa-i cruce-mi provoaca o stare de melancolie.Ce bine era daca traiai!Nu trebuia sa strig si sa plang ca sa ma auzi,era de ajuns o soapta iar tu im cunosteai gandul...
Lumea nu-i deloc corecta.De ce?Mai putea trai pe putin 20 de ani,ajungea sa ma vada la casa mea,dar de...
Parca a trecut o eternitate de cand stau acolo,eu ii povestesc de toate,primesc inapoi tot mai multe povestiri.Simt ca trebuie sa plec.Cu sufletul sfartecat ma intorc cu spatele la mormant,pas dupa pas ma pun in miscare.Trec usor pe langa celelalte morminte.Ramaneti cu bine!
Ajung in fata bisericii.Imi fac o cruce adevarata.
Pe drum un batran ma intreaba:
-Nu ai idee cat e ceasul?...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu